Angoasa de schimbare
Fritz Riemann, în “Formele fundamentale ale angoasei” (Editura Trei, 2005), propune o clasificare a tipurilor de personalitate după tipul de angoasă care organizează personalitatea unei persoane. Astfel, viața internă, modul în care se raportează la sine însuși, modul în care răspunde emoțional în relațiile cu oamenii, cu partenerul, profesia pe care și-o alege sunt influențate, … Citește mai mult
Organizarea şi transformǎrile fantasmelor
de Oana Puiu Când vorbim despre fantasmǎ, vorbim despre o construcţie psihicǎ, de un complex de reprezentǎri, articulate între ele, şi niciodatǎ despre o reprezentare singularǎ, izolatǎ. Fantasma, definitǎ ca “scenariu imaginar” (“Vocabularul” de Laplanche si Pontalis, 1967) înfǎţişeazǎ scene reale şi imaginare, mai mult sau mai puţin inconştiente, dar şi scenariile conştiente ale reveriei, … Citește mai mult
Fantasme conştiente şi inconştiente
de Oana Puiu Toţi avem fantasme, scenarii imaginare încǎrcate cu afect, plǎcute atunci când ni le permitem în momente de destindere, dezagreabile şi angoasante atunci când sunt legate de ceva de care ne temem. Fantasmele pe care le putem repera şi care pot fi mai mult sau mai putin verbalizate sunt fantasme conştiente. Sunt cele … Citește mai mult
Angoasa de a deveni Eu
Fritz Riemann, în “Formele fundamentale ale angoasei” (Editura Trei, 2005), propune o clasificare a tipurilor de personalitate după tipul de angoasă care organizează personalitatea unei persoane. Astfel, viața internă, modul în care se raportează la sine însuși, modul în care răspunde emoțional în relațiile cu oamenii, cu partenerul, profesia pe care și-o alege sunt influențate, … Citește mai mult
Fantasmele din viaţa noastrǎ
de Oana Puiu Cel mai adesea, în limbajul curent, termenul de fantasmǎ este folosit, atunci când vorbim de viaţa sexualǎ sau de lucruri imposibil de realizat, marcând astfel graniţa dintre realitate şi imaginaţie. Uneori devenim conştienţi de existenţa lor, alteori, şi cel mai adesea, fantasmele, deşi prezente permanent în mintea noastrǎ, rǎmân inconştiente. Constrângerile realitǎţii, … Citește mai mult
Angoasa de autodăruire
Fritz Riemann, în “Formele fundamentale ale angoasei” (Editura Trei, 2005), propune o clasificare a tipurilor de personalitate după tipul de angoasă care organizează personalitatea unei persoane. Astfel, viața internă, modul în care se raportează la sine însuși, modul în care răspunde emoțional în relațiile cu oamenii, cu partenerul, profesia pe care și-o alege sunt influențate, … Citește mai mult
Angoasa fundamentală
Angoasa este o trăire intensă şi insuportabilă, care creează un dezechilibru psihic sau trăsături caracateriale neadecvate identităţii de sine. Angoasa poate deveni patologică când depăşeşte măsura suportabilului şi durează prea mult timp, când are ca urmări inhibiţia, stagnarea, regresia sau invalidarea socio-profesională. Fritz Riemann* descrie patru forme fundamentale ale angoasei, în funcţie de tipul personalităţii. … Citește mai mult
Starea vremii, starea psihicului
de Gabriela Romaneț, preluat de pe oracoolblog.worpress.com Schimbarea bruscă a stării vremii atrage atenția asupra capacității de adaptare a omului. În primul rând, vorbim despre adaptarea fiziologică, iar ulterior despre adaptarea psihică, fără a putea preciza care dintre cele două o determină pe cealaltă. Ambele variante sunt adevărate. O capacitate redusă a organismului de a … Citește mai mult
Ce e omul?
Omul, în esenţă, este definit prin conflicte interioare, este invadat de emoţii contradictorii, de dileme, este încărcat de gânduri şi reflecţii asupra marilor probleme ale vieţii, dar şi asupra problemelor cotidiene. Omul este împovărat de angoase, suferinţe, dar şi dispus să le depăşească. Este framântat să descopere cauze, motivaţii, argumentări, justificări, sensuri, dar și dispus … Citește mai mult
Echilibrul și dezechilibrul psihic
Echilibrul psihic este reprezentat în mod individual, fiecare om căutând ceea ce are nevoie pentru a fi mai fericit sau mai puţin nefericit. Echilibrul psihic, interior, este perceput atunci când lumea nu mai este percepută ca fiind esenţial rea, adică agresivitatea este utilizată în mod constructiv, sexualitatea este asumată matur, sentimentul propriei valori şi identitatea … Citește mai mult
